My lovely little city

              Bună, dragi prieteni! Există un oraş în ţara aceasta mică dar fascinantă unde trăiesc sentimentul atemporalităţii, regăsirii cu sine şi cu Dumnezeu.  O oază de pace, armonie şi incredibilă linişte care împresoară clipa  scurtă pentru a o transforma într-un mod absolut miraculos în eternitate.Şi, atunci când,în mod firesc,aş simţi dezolarea,aici mă descopăr pe mine ca Fiinţă,în inima Ardealului,pe aleile largi,curate,cu flori,lângă dealurile şi fortăreţele seculare ale Cetăţii.......

        Şi, ca  un fulg de vioaie, îmi vine să exclam "Te iubesc eternule NIMENI!!"...acelui ceva care în alte momente mă cutremura cu vidul şi pustiul  lui.   Acum am găsit puterea, de a-i pune lanţuri grele,chinuitoare,metalice precum purtau cu  câteva sute de ani în urmă eroii noştrii  Horea,Cloşca şi Crişan. 

                             Recunoaşteţi catedrala?

   Pentru mine este cea mai frumoasă catedrală din Ardeal.

               De ce n-aş fi şi eu o simplă floare  ca să te contemplu cât eşti de frumoasă, catedrală, ca să fiu răsfăţată de soare, de lumină şi de mult aşteptata linişte?
      Dar dacă mă simt ca o floare mai contează oare?Că sunt suflet şi.....nu floare?!?

  

     Acolo sus, sub cer, un orologiu marchează eternitatea care punctează istoria....şi mă întreb:

                              

,,Pentru ce, scumpă cetate,

Ai nevoie de-un ceas

Când tu eşti eternitate

Iar noi -  apă şi-un pământ,

Avem nevoie de-un TIMP?!"

                     Atunci când realizam aceste poze mă aflam la evenimentul desfăşurat la Apulum, prilejuit de zilele oraşului, în vara anului trecut. Şi, deşi trec an de an prin acest oraş micuţ, dar discret şi impunător, nu am rămas atât de profund mişcată de frumuseţea Cetăţii care fusese deschisă pentru puţin timp  publicului larg.M-am plimbat în voie pe metereze, am privit steagurile epocilor apuse fluturând în vânt, am vizitat clădirile din incinta Cetăţii, armamentul în dotare, inclusiv colosalele tunuri.Am făcut poze şi am glumit cu soldaţii îmbrăcaţi în straiele militare ale secolului XVIII,am admirat oraşul de la înălţimea celulei unde s-a sfârşit Horea.

     Şi ...privind piatra aceea rece, copleşitor de rece, stranie şi pustie care se cheamă mormânt am vrut să pătrund şi mai adânc...în timp. Dar nu puteam. Şi atunci, vorbind şoptit l-am rugat pe eternul NIMENI să-mi dea puterea de-a vedea prin ziduri, la oamenii bravi din trecut.Privesc uimită în timp, natura a încremenit pentru o clipă, s-a făcut tăcere în noi....simt forţa spirituală care i-a împins pe eroii martiri să moară pentru liniştea noastră.

   Îmi sună insistent în urechi cântecul eroilor:


"Au fost eroi, şi-or să mai fie,
Ce-or frânge duşmanii cei răi,
Din coasta Daciei şi a Romei
În veci s-or naşte pui de lei!"



      Şi-n sufletu-mi amar de român simt nesiguranţă, nelinişte şi zbucium! Când se vor naşte iarăşi pui de lei? Avem statui-eroi, embleme, steme, steag tricolor dar nu un conducător- erou!  Fericită este ţara care nu are nevoie de eroi!

                ,,Mi-e inima sură ca o minge de sare lucrată în ocne.Cine nu cunoaşte truda şi setea închise într-un bulgăre de sare să stea la o parte".(Ionel Teodoreanu)

          Râde  şi plânge  arlechinul din mine..pentru ce-am avut nevoie de eroi?!

     

            Şi până s-or naşte "pui de lei" Mihai Viteazul  va păzi amintirile adevăraţilor eroi ai neamului românesc!

                                   Pe metereze ..............

          Una din cele 6 porţi ale Cetăţii care imprimă solemnitate şi grandoare peisajului autohton  are reprezentate 4 statui simbolizând marile virtuţi: Abundenţa, Înţelepciunea, Cumpătarea şi Forţa.

        Cetatea bastionară din Alba Iulia, ridicată între anii 1714-1738  este alcătuită din 7 bastioane (Eugeniu de Savoia, Sf.Stefan, Trinitatea, Sf. Mihail, Sf. Carol, Sf. Capistrano, Sf. Elisabeta).

  

   Steagurile  şi statuile au  fost pentru mine de-a dreptul fantastice !!!!

                                  Nu-i aşa că sunt frumoase?

          Şi pentru că aţi avut răbdarea de fier  să citiţi "poveştile mele de la Apulum"  eu vă mulţumesc şi vă doresc să vizitaţi Cetatea bastionară de la Alba Iulia, construită în stil baroc, unică în toată arhitectura militară europeană.

                             NOAPTE BUNĂ !



Imaginea altarului din  catedrala gotică situată paradoxal, lângă Catedrala Marii Uniri de la Alba Iulia.