Mi-e dor..de Tine,Divinitate, mi-e dor să redescopăr curcubeul tău. Mi-e dor să zâmbesc.... cu fiinţa toată, mi-e dor să ating speranţa cu mâna întinsă.Mi-e dor de vise, de realitate şi mi-e dor de tine, Tată!!
Pentru Tine inima mea tresare, la îndemnul Tău nufărul din mine nu moare, prin Tine învăţ să trăiesc frumos ca un firicel de iarbă, o floare, un copac sau un greier.
"Pentru că.......tu eşti tu :acesta-i darul tău.Îl primesc şi, în schimb, îţi dau iubirea mea."(Rabindranath Tagore)
Primind,aud vibrând vocea ta în toate zgomotele lumii. Simt că trăiesc chiar şi o clipă cât o viaţă întreagă.
"Antropos on tut isthi cai memnes aei!"(Protagoras)"Nu uita niciodată că eşti om!" şi "învaţă de la toate........cum să trăieşti pe veci!!!"
RUDYARD KIPLING
"Pentru că.......tu eşti tu :acesta-i darul tău.Îl primesc şi, în schimb, îţi dau iubirea mea."(Rabindranath Tagore)
Primind,aud vibrând vocea ta în toate zgomotele lumii. Simt că trăiesc chiar şi o clipă cât o viaţă întreagă.
"Antropos on tut isthi cai memnes aei!"(Protagoras)"Nu uita niciodată că eşti om!" şi "învaţă de la toate........cum să trăieşti pe veci!!!"
"Învaţă de la ape să ai statornic drum
Învaţă de la flăcări că toate-s numai scrum
Învaţă de la umbră să taci şi să veghezi
Învaţă de la stâncă cum neclintit să crezi.
Învaţă de la soare cum neclintit s-apui
Învaţă de la piatră cât trebuie să spui
Învaţă de la vântul ce-adie pe poteci
Cum trebuie prin lume de liniştit să treci.
Învaţă de la toate că toate sunt surori
Cum treci frumos prin viaţă, cum poţi frumos să mori
Învaţă de la vierme că nimeni nu-i uitat
Învaţă de la nufăr să fii mereu curat.
Învaţă de la flăcări ce-avem de ars în noi
Învaţă de la ape să nu dai înapoi
Învaţă de la umbră să fii smerit, ca ea,
Învaţă de la stâncă să-nduri furtuna grea
Învaţă de la soare ca vremea să-ţi cunoşti
Învaţă de la stele că-n cer sunt multe oşti
Învaţă de la flăcări ce-avem de ars în noi
Învaţă de la ape să nu dai înapoi
Învaţă de la umbră să fii smerit, ca ea,
Învaţă de la stâncă să-nduri furtuna grea
Învaţă de la soare ca vremea să-ţi cunoşti
Învaţă de la stele că-n cer sunt multe oşti
Învaţă de la greier când singur eşti să cânţi
Învaţă de la lună să nu te înspăimânţi
Învaţă de la vulturi când umerii ţi-s grei
Învaţă de la lună să nu te înspăimânţi
Învaţă de la vulturi când umerii ţi-s grei
Şi du-te la furnică să vezi povara ei
Învaţă de la floare să fii gingaş ca ea
Învaţă de la soare să ai blândeţea sa
Învaţă de la soare să ai blândeţea sa
Învaţă de la păsări să fii mai mult în zbor
Învaţă de la toate că totu-i trecător:
Ia seama, fiu al jerfei, prin lumea care treci
Să-nveţi din tot ce piere
Cum să trăieşti pe veci.!"
Videoclipul nu imi aparţine, este preluat de pe Youtube.
3 comentarii:
Aceasta poezie o dedic tuturor celor care iubesc viata, tuturor celor care inteleg ca ea, Viata este singura noastra sansa spre izbavire...o izbavire mult asteptata sau care se lasa asteptata ..in alte dimensiuni astrale.
Extraordinare versuri! Multumesc ca te-ai gandit sa le postezi, aveam nevoie sa citesc ceva frumos.
Buna, Ella, iti urey bun venit pe blogul si in lumea mea.Vei fi intotdeauna primita cu drag.Iti admir rabdarea si talentul.in mod sigur curand voi deveni clientul tau fidel.Te pup.
Trimiteți un comentariu