Şi regii îşi dau coroana jos şi plâng!
Suntem nişte fiinţe atât de fragile....încât avem nevoie să ne mascăm sensibilitatea cu mândria de "a fi" care prelungeşte doar această stare de aparentă duritate. Însă neautentică.Sunt oameni care nu plâng sau care nu pot ori nu ştiu să plângă...sau să râdă....
Oare suntem măşti, statui?? Sau fragile flori?
Oare suntem măşti, statui?? Sau fragile flori?
În Univers suntem doar nişte simple şi fragile fire de nisip, în lume suntem nişte copii care râd sau plâng.....

Rămâneţi aproape!!
Vă îmbrăţişează cu drag,
Mara