2 august 2011

Povestea valurilor albastre

  Era odată un val micuţ şi vesel  care se legăna jucăuş în stânga şi în dreapta.Deodată,  îi zăreşte pe fraţii lui mai mari izbindu-se de stânci şi se întristează foarte tare.Chiar în timpul acela un alt val trece pe lângă el şi îl întreabă:"Ce e cu tine, de ce plângi, văluşorule?"Iar valul cel mititel îi răspunde cu ochii în lacrimi că se teme pentru că  într-o  zi va avea aceeaşi soartă ca ceilalţi fraţi ai lui şi  va muri.
Valul cel mare îi răspunde înţelept:"Stai linisţit, văluşorule  tu nu eşti numai un val, tu eşti o parte din ocean."Iar de atunci valul nostru mititel este mereu zâmbitor şi se  legănă jucăuş între celelalte valuri prietene. 



 Aşa că dragi prieteni, precum spune şi povestea,rolul vostru în această lume este de nepreţuit,  aşa că daţi Vieţii voastre sensul cel mai adevărat şi mai desăvârşit.

2 comentarii:

Anonim spunea...

Ce frumoasa este caseta aceasta! Ca o poveste din Jaipur...
Camelia

MARA spunea...

Buna draga mea Cami,intentia mea chiar aceasta a fost, aceea de a crea o atmosfera magica invaliuta in nuante orientale.Si sper sa nu fie ultima caseta.Pupici

Căutaţi pe blog