LEUCONOE

 Nu ştiu dacă vouă v-a plăcut latina dar eu cel mult ţin minte că-n anii de liceu o adoram.

O aşteptam cu  nerăbdarea nefirească a unui copil îmbătat de "duhoarea" cuvintelor vechi dar ameţitor de melodioase.După atâtea mii de ani, deşi este considerată o limbă moartă are farmecul ei aparte.Chiar şi anumite fragmente  reproduse în limba latină le ştiu şi acum  precum "Pater noster qui es in caelis, sanctificetur nomen tuum, fiat voluntas tua....".

  Remarcabil însă este un text al lui Horaţiu, devenit celebru prin sintagma ,,Carpe diem!" text care îmi este tare drag şi îl reproduc întocmai:

   "Să nu cercetezi, nu-ţi e permis să aflii ce sfârşit ne-au hărăzit mie sau ţie zeii, Leuconoe,nici să cercetezi calculele astrologilor din Babylon.Cu cât e mai bine să suferi orice ar fi!Fie că Jupiter ţi-a dat mai multe ierni, fie că acesta este ultimul an, care acum sfarmă valurile Mării Tyrrheniene de stâncile din faţa lor.Fii înţeleaptă, strecoară-ţi vinurile şi din pricina scurtimii vieţii suprimă lunga aşteptare!

 Trăieşte clipa, încrede-te cât mai puţin în ziua următoare!"

    Remarc după câteva mii de ani de când s-au scris aceste rânduri înţelepciunea şi adevărul ce răzbate dincolo de ele.Dar cum de cele mai multe ori practica ne omoară     mulţi dintre noi existăm ca fiinţe, dar nu ardem în trăirea vieţii.Şi am ajuns într-acolo încât nici o floare frumoasă sau un fir de iarbă, un cer senin nu ne mai poate scoate din transa "zilelor  de plumb" deoarece  trăim parcă într-o societate baudelariană.
   Poate doar  trăirea sau dragostea din ochii  copiilor noştrii dragi să ne scoată din transă pentru că datorită lor putem merge mai departe.

Această casetă îmi este foarte  dragă.

  Eu nu îmi pierd lumina interioară speranţa că mâine va fi bine.Trebuie!Nu-i aşa? 


           Carpe diem!